07/10/2026
𝑻𝒂̂𝒏𝒋𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏 / 𝑳𝒐𝒏𝒈𝒊𝒏𝒈 𝒇𝒐𝒓 𝒂 𝑩𝒆𝒕𝒕𝒆𝒓 𝑷𝒂𝒔𝒕
Masă rotundă
𝟖.𝟏𝟎.𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐞𝐢, 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮
În contextul expoziției 𝑻𝒂̂𝒏𝒋𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏, itineratǎ la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chişinǎu în perioada 8.10 - 22.11.2026, va avea loc o masă rotundă la care vor lua cuvântul: 𝐆𝐡𝐞𝐧𝐚𝐝𝐢𝐞 𝐏𝐨𝐩𝐞𝐬𝐜𝐮 (artist expozant), 𝐃𝐫. 𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐓̦𝐢̂𝐜𝐮, 𝐃𝐫. 𝐋𝐢𝐥𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐨𝐭𝐚𝐫𝐮, 𝐃𝐫. 𝐑𝐮𝐬𝐥𝐚𝐧 𝐒̦𝐞𝐯𝐜𝐞𝐧𝐜𝐨, 𝐃𝐫. 𝐎𝐥𝐢𝐯𝐢𝐚 𝐍𝐢𝐭̦𝐢𝐬̦ și 𝐃𝐫. 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐂𝐚̌𝐩𝐢𝐭𝐚̌𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮. Dezbaterea este moderatǎ de 𝐃𝐫. 𝐎𝐥𝐢𝐯𝐢𝐚 𝐍𝐢𝐭̦𝐢𝐬̦ și 𝐃𝐫. 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐂𝐚̌𝐩𝐢𝐭𝐚̌𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮.
Pornind de la distincția Svetlanei Boym dintre nostalgia restaurativă și nostalgia reflexivă (Boym, 2001), masa rotundă își propune să analizeze punctele comune și diferențele dintre formele de nostalgie față de perioada comunistă din România și Republica Moldova. Ne interesează nu doar cm este rememorat trecutul, ci cm este instrumentalizat: ce este pǎstrat în mod selectiv și ce se uită în mod activ.
Totodată, ne propunem să urmărim cm se intersectează memoria politică cu abordările instituționale și cu practicile artiștilor contemporani. Vom discuta despre rolul instituțiilor culturale în promovarea adevărului istoric, într-un context marcat de mişcǎri ideologice recurente, precum și despre rolul presei și al artiștilor în articularea unei prezențe critice în comunitate și în spațiul public.
𝐏𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭̦𝐢:
Dr. Olivia Nitis este curatoare și cercetător senior în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Este membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din anul 2009. A primit premiul „G. Oprescu” al Academiei Române (în colectiv) pentru volumul „Artiștii români în străinătate (1830-1940). Călătoria între formația academică și studiul liber”, Ed. ICR, București, în anul 2019. Este autoarea volumului „Istorii marginale ale artei feministe” (Vellant, București, 2014). Specializată în artă modernă și contemporană, cu un interes particular pentru arta feministă, istoriile artei din Europa de Est și practica curatorială, ea se concentrează pe discursul critic privind genul, politica și reprezentarea în cultura vizuală, vizând în mod special mecanismele de ștergere sistemică a femeilor din istoria artei, dar și alte aspecte legate de relația dintre artă și politică precum și artă și știință. Este curatoarea primului proiect internațional de artă feministă din România - „Perspective 2008” (Anaid, București) precum și organizatoarea și inițiatoarea primei conferințe internaționale dedicate problematicilor de gen, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, în 2009. A curatoriat în instituții și galerii de prestigiu precum: Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu; Muzeul Național Cotroceni, București; Kulturkontakt Vienna; Propaganda Gallery, Varșovia; New York Foundation for the Arts, NY; Pragovka, Praga; Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb.
În prezent curatoriază (împreună cu Andreea Căpitănescu) proiectul 𝑻𝒂̂𝒏𝒋𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏, bazat pe conceptul său privind nostalgia politică față de trecutul comunist (prezentat la Tranzit.org/Iași și la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, urmând să fie itinerat în decembrie 2026 la Muzeul Național al Țăranului Român din București). De asemenea, a curatoriat recent expoziția retrospectivă a Marcelei Rădulescu, 𝑭𝒊𝒃𝒓𝒂̆. 𝑹𝒂𝒅𝒊𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒂 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕̦𝒆𝒊, la Muzeul Național Cotroceni din București (inițiativă a Muzeului de Artă Brașov), și lucrează la expoziția personală a artistei croate Sandra Sterle, care se va deschide în acest an la Muzeul Național din Zadar, Croația.
Dr. Andreea Căpitănescu este curatoare, artistă și manager cultural, doctor în Arte vizuale al Universității Naționale de Arte din București, cu teza „Corpuri și arhitectură în mișcare. Performance în spațiul public” (2024). Este licențiată în Artă coregrafică la Facultatea de Teatru a UNATC „I.L. Caragiale” din București și a absolvit masterul în Management de proiect în limba engleză la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Este cofondatoare și președintă a Asociației 4Culture din 2010 și directoare artistică a WASP – Working Art Space and Production din București din 2012. Practica sa curatorială și cercetarea se situează la intersecția dintre artele vizuale, performance și medii digitale și investighează memoria, reprezentarea și relațiile dintre practica artistică, spațiu și contextul social.
În peste două decenii de activitate, a inițiat și dezvoltat proiecte de cercetare, producție și prezentare a artei contemporane, printre care „Performance, architecture and landscape”, „Art and landscape narratives”, „Multispecies”, „Collective Wall. Liminal Marks” și expoziția „Comunitate în solitudine. Socializarea ca practică post-analog”. A curatoriat programul de artele spectacolului al festivalului Europalia România (2019-2020) și coordonează artistic proiecte de cooperare europeană, inclusiv „Arts on the Edge Spaces” și „Life Long Burning”. Împreună cu Asociația 4Culture, a primit premiul AFCN 2019 pentru „Promovarea culturii române în lume”, acordat proiectului eXplore festival.
Dr. Liliana Rotaru este istoric și conferențiar universitar din Republica Moldova, recunoscută pentru cercetările sale privind perioada sovietică. Își desfășoară activitatea academică la Universitatea de Stat din Moldova, unde predă istoria contemporană și relațiile internaționale ale secolului XX. Este o specialistă de referință în studierea sistemului de învățământ din RSSM, analizând în lucrările sale politicile de sovietizare, rusificare și epurările ideologice din universități. Pe lângă activitatea la catedră, ea deține o funcție-cheie în educația preuniversitară, ca președinte al Comitetului Național Olimpic la disciplina „Istoria românilor și universală”. Pentru contribuțiile sale științifice remarcabile bazate pe documente de arhivă, a fost distinsă cu Diploma Guvernului Republicii Moldova.
Dr. Octavian Țîcu este istoric, conferențiar universitar și cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova. Licențiat, masterand și doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este autorul a numeroase cărți și studii fundamentale axate pe istoria contemporană, totalitarismul sovietic, deportări și evoluțiile geopolitice din spațiul est-european (printre care volumele „Homo Moldovanus Sovietic” sau „Rusia și separatismul transnistrean”). Pe lângă o intensă activitate academică și civică, Octavian Țîcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ministru al tineretului și sportului (2013).
Dr. Ruslan Șevcenco este doctor în istorie și cercetător științific coordonator la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, având ca temă principală de cercetare evoluția vieții social-politice în RSS Moldovenească. A desfășurat o amplă activitate de cercetare în cadrul Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, consacrată studierii regimului totalitar-comunist, deportărilor staliniste și rezistenței antisovietice. Este autorul unor lucrări fundamentale în domeniu, dintre care se remarcă monografiile „Viața politică în RSS Moldovenească”, „Rezistența anticomunistă în RSS Moldovenească” și „Dicționarul abrevierilor sovietice”. Este o prezență activă în spațiul public, participând constant la dezbateri și având intervenții în mass-media pe teme de istorie contemporană, control ideologic în perioada comunistă, precum și demontarea propagandei și a miturilor istorice din spațiul postsovietic.
Ghenadie Popescu (n. 1971, Florești, Republica Moldova) este artist vizual și trăiește și lucrează la Chișinău. A studiat pictura la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar practica sa cuprinde obiectul, performance-ul, instalația, filmul și animația stop-motion. Lucrările sale explorează identitatea locală și memoria postcomunistă, tradiția și realitățile sociale și geopolitice ale Republicii Moldova.
Expoziție itinerantă 𝑻𝒂̂𝒏𝒋𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏 / 𝑳𝒐𝒏𝒈𝒊𝒏𝒈 𝒇𝒐𝒓 𝒂 𝑩𝒆𝒕𝒕𝒆𝒓 𝑷𝒂𝒔𝒕
* 11-29 septembrie 2026 - tranzit.org/ Iasi
* 8 octombrie – 22 noiembrie 2026 - Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău
* 7-20 decembrie 2026 - Muzeul Național al Țăranului Român, București
Curatoare: Olivia Nițiș & Andreea Căpitănescu
Concept și text curatorial: Olivia Nițiș
Lucrări de: Matei Bejenaru, Tatiana Fiodorova-Lefter, Mălina Ionescu, Mălina Moncea, Sarah Muscalu, Delia Popa, Ghenadie Popescu, Marilena Preda Sânc, Carmen Raszovsky, Gheorghe Raszovsky, Renée Renard
Identitate vizuală: Ciprian Ciuclea
Producător: WASP Studios
Parteneri: tranzit.org/ Iasi; Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău; Muzeul Național al Țăranului Român, București
Sponsor: AQUA Carpatica
Expoziția face parte din proiectul 𝑨𝒓𝒉𝒊𝒗𝒆 𝒗𝒊𝒊. 𝑴𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒆, 𝒊𝒅𝒆𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒈𝒆𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒕𝒊𝒅𝒊𝒆𝒏𝒆 / 𝑳𝒊𝒗𝒊𝒏𝒈 𝑨𝒓𝒄𝒉𝒊𝒗𝒆𝒔. 𝑴𝒆𝒎𝒐𝒓𝒚, 𝒊𝒅𝒆𝒏𝒕𝒊𝒕𝒚 𝒂𝒏𝒅 𝒆𝒗𝒆𝒓𝒚𝒅𝒂𝒚 𝒈𝒆𝒔𝒕𝒖𝒓𝒆𝒔.
Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
